IMPORTANŢA POLIŢIEI TRANSPORTURI

Prioritatea strategică a tuturor instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, mediului de afaceri şi nu în ultimul rând a fiecărui cetăţean, o constituie în momentul de faţă aderarea la spaţiul Schengen. Pentru asigurarea finalităţii dorite a acestui obiectiv şi Poliţia Transporturi şi-a asumat integral, în contextul general stabilit la nivel instituţional,sarcinile şi măsurile care impun un astfel de deziderat. În acest scop au fost create toate condiţiile pentru instruirea personalului în domeniul Schengen, pentru ca la data terminus propusă pentru aderare, cadrele Poliţiei Transporturi să răspundă absolut în integralitate noilor cerinţe europene din domeniu.

După integrarea euro-atlantică, procesul ireversibil al globalizării s-a facut simţit şi în România, creându-se astfel un sistem tot mai interdependent şi mai complex, în care nu mai pot fi oferite răspunsuri individuale la problemele globale, în care protecţionismul şi izolaţionismul sunt total neproductive. Acest fenomen contemporan accentuează procesele economice, oferind noi şanse şi oportunităţi dezvoltării economico- sociale tuturor ţărilor, dar evidenţiază tot mai pregnant decalajele existente , care ignorate sau tratate superficial, pot deveni un obstacol greu de depăşit şi în acelaşi timp un pericol pentru echilibrul mondial.

Prin poziţia geografica si prin reţeaua de infrastructuri, România indeplineste indiscutabil rolul de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud.

Reteaua feroviara acopera, practic, intreg teritoriul tarii, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurand legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine; lungimea retelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 3.942 km (35,9 %) linie electrificata; reteaua este deservita in teritoriu de 1.051 statii si halte feroviare, 50 depouri si remize de locomotive, 120 revizii de vagoane si ateliere de zona si 106 sectii de intretinere a liniilor, lucrarilor de arta si instalatiilor de centralizare si telecomunicatii. In prezent, intreaga retea feroviara este in curs de reabilitare si modernizare pentru a permite trenurilor de calatori sa circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de calatori si 120 km/h pentru trenurile de marfa.

Reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale.

Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie.

Reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.

Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume.

Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de interes local. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.

Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian in Arad, Bucuresti, Constanta, Sibiu, Bacău) si s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.

Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" localizate pe traseul celor 10 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora.

Organizarea structurilor poliţieneşti care au competenţe de-a lungul coridoarelor europene de transport trebuie să aibă în vedere realizarea şi menţinerea siguranţei şi securităţii transporturilor, acordând în acelaşi timp o atenţie sporită şi cooperării internaţionale.

Regimul de control şi supraveghere a transporturilor variază de la stat la stat iar tratamentul inegal dăunează credibilităţii şi autorităţii serviciilor de control.

Securitatea în staţiile de cale ferată/depouri, porturi, aeroporturi reprezintă o problemă din ce în ce mai mare care îşi poate găsi rezolvarea şi prin schimbul eficient de informaţii şi cooperarea între instituţiile de aplicare a legii.

Comunitatea internaţională este confruntată cu ameninţări tot mai grave la adresa securităţii şi ordinii mondiale, cu noi forme de manifestare a criminalităţii, fiind puternic angajată din punct de vedere logistic, operaţional şi financiar în combaterea acestui flagel.

Unii cetăţeni români care au utilizat dreptul la libera circulaţie au comis fapte penale în afara teritoriului naţional, folosind mijloace şi metode sofisticate, iar ulterior, în baza ,,experienţei’’ acumulate au iniţiat şi desfăşurat forme organizate de criminalitate, deja existente peste graniţele ţării.

Raportându-ne la studiile ce surprind aspectele calitative ale fenomenului infracţional din sfera transporturilor, în special la cele referitoare la impactul social produs de noile tipuri de infracţionalitate, se pot prognoza tendinţe de creştere a unor infracţiuni, care se înscriu în perimetrul de manifestare atât la nivel naţional cât şi transnaţional.

În acest cadru, pentru realizarea parteneriatului între institutiile de aplicare a legii si societatea civilă trebuie realizate şi puse în aplicare strategii adecvate, în vederea restructurării şi modernizării structurilor de aplicare a legii in domeniul transporturilor, în actualul context al integrării României în Uniunea Europeană.

În plan extern, vor trebui canalizate eforturile conform evoluţiei şi orientărilor existente, iar în plan intern trebuie găsite cele mai eficiente soluţii la dificultăţile generate de tranziţie, amplificate de mutaţiile profunde şi complexe de pe plan internaţional.

Ţinând cont de contextul actual, institutiile responsabile cu aplicarea legii in transporturile feroviare, navale si aeriene trebuie să isi desfăşoare activităţile plecând de la necesitatea sporirii siguranţei cetăţeanului, creşterea încrederii şi respectului populaţiei, obţinerea sprijinului comunităţii în efortul comun de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional din domeniul transporturilor.

Trebuie imbunătatita capacitatea instituţională şi eficienţa activităţilor desfăşurate, inclusiv prin realizarea unui parteneriat eficace cu comunitatea transporturilor, care trebuie sa contribuie la prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale.

Sarcini obligatorii ce revin institutiilor cu atributiuni pentru asigurarea securitatii si sigurantei in domeniul transporturilor:

• aplicarea programelor prioritare existente la nivelul Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului Administraţiei şi Internelor;

• gestionarea relaţiei cu cetăţenii şi comunitatea prin informarea opiniei publice cu privire la starea infracţională din domeniul transporturilor cât şi rezolvarea operativă a solicitărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor;

• gestionarea eficientă a relaţiei dintre instituţiile descentralizate de la nivel central şi local care au legătură cu domeniul transporturilor;

• gestionarea complexă a resurselor umane;

• gestionarea complexă a sistemului de management.

Imbunatatirea sigurantei si securitatii in domeniul transporturilor trebuie sa vizeze:

1. Creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţeanului;

2. Îmbunatăţirea calităţii serviciilor oferite populatiei;

3. Creşterea nivelului de încredere a populaţiei în institutiile de aplicare a legii;

4. Combaterea criminalităţii în domeniul transporturilor;

5. Reducerea fenomenului criminalităţii.

Aceste obiective vor fi îndeplinite prin:

• comunicarea şi întelegerea nevoilor speciale ale comunităţii transporturilor;

• desfăşurarea unor activităţi eficiente;

• realizarea unor parteneriate cu toată comunitatea transporturilor;

• derularea activităţilor în funcţie de informaţiile existente;

• apărarea proprietăţii publice şi private;

• schimbul operativ de informaţii cu comunitatea transporturilor şi oferirea unor răspunsuri prompte, responsabile la nevoile acesteia;

• profesionalism, responsabilitate şi transparenţă;

• deschidere la nou, onestitate şi corectitudine.

Orientarea către comunitate, parteneriatul, comunicarea, consultarea şi simţul răspunderii trebuie sa stea la baza activităţii desfăşurate de institutiile de aplicare a legii din domeniul transporturilor.