Necesitatea de a adopta o metodă mai bună pentru
înregistrarea infractorilor, ca alternativă la
impreciziile şi inconstanţele metodei antropometrice, a
generat abordarea şi dezvoltarea dactiloscopiei în
primele decenii ale secolului XX.
Dactiloscopia, ca sistem de înregistrare şi de
identificare a persoanelor, are o dublă valenţă prin
aceea că, pe de o parte, pot fi înregistrate penal
persoanele care fac obiectul acestei evidenţe, iar pe de
altă parte, prin analiza comparativă efectuată între
urmelor papilare ridicate cu ocazia investigării
tehnico-ştiinţifice a locului faptei şi impresiunile
papilare cuprinse în evidenţele dactiloscopice pot fi
identificaţi autorii faptelor penale.
Are
următoarele atribuţii:
organizează şi actualizează bănci de
date asistate de tehnică de calcul
cuprinzând impresiunile papilare ale
persoanelor cercetate de poliţie, în
stare de arest sau de libertate, pentru
comiterea unor infracţiuni de natură
judiciară şi urmele papilare de la
cazurile nesoluţionate aflate în
evidenţa unităţilor şi a subunităţilor
de poliţie;
codifică şi examinează urmele de la
cazurile aflate în lucru cu autori
necunoscuţi, precum şi impresiunile
infractorilor, realizând identificarea
dactiloscopică a făptuitorilor, precum
şi conexiuni între cazurile
nesoluţionate;
verifică în băncile de date impresiunile
persoanelor ale căror fişe
dactiloscopice sunt trimise prin
intermediul Centrului de Cooperare
Poliţienească Internaţională, precum şi
impresiunile cadavrelor necunoscute, în
vederea identificării lor;
efectuează examinări şi expertize
dactiloscopice în cazuri concrete aflate
în lucru şi efectuează noua expertiză
dactiloscopică la solicitarea
parchetelor, a instanţelor judecătoreşti
şi a unităţilor teritoriale de poliţie;
asigură implementarea şi respectarea în
activitatea de examinare şi de expertiză
dactiloscopică a standardelor europene
consacrate acestui domeniu al
criminalisticii.
Site realizat de
Centrul de Comunicatii si Informatica din cadrul Inspectoratului
General al Politiei Romane
